Avem poziții deschise,
vrei să te recomand?
Cred că fiecare dintre noi a auzit fraza asta cel puțin odată. Acum firește, contează și circumstanțele în care am auzit-o....
Avem un job și vrem să facem o schimbare sau ne aflăm în situația nefericită în care trebuie să fim “deschiși pentru noi oportunități” (șomeri).
În ambele cazuri, așteptăm cu sufletul la gură un feedback de la persoana care ne-a asigurat că ne-a trimis CV-ul. Avem și de ce să fim nerăbdători, poate chiar optimiști; e o persoană din interior și a pus o vorbă bună pentru noi.
Știu, deja v-a crescut tensiunea. O să ziceți „știam eu....știam că așa merge, cu recomandări, relații etc”. De fapt lucrurile nu stau chiar așa. Hai să ne găndim un pic. De multe ori, pe neașteptate, cineva se decide să-și schimbe locul de muncă și lasă un loc liber intr-o echipă. Trebuie înlocuit rapid. Primul lucru pe care incerci să-l faci ca manager este să suplinești acea resursă lipsă cu un om din altă echipă. Dar dacă nu găsești?
Atunci sunt colegi care cunosc persoana X pentru care garantează. Vor zice: am lucrat cu el, este un tip super serios...sau..am fost colegi de facultate și era tot timpul implicat și pasionat. Acest X devine un prio 0 și este invitat la interviu.
De aici încolo, totul depinde de X. Cel care l-a recomandat nu-l mai poate ajuta cu nimic. Dacă X se dovedește că nu are cunoștințele necesare poziției respective, asta e... Nici un manager din lume nu o să riște să aducă în echipă un om care nu o să se potrivească pe proiectul pentru care e nevoie de el. În acest caz se trece la pool-ul de CV-uri deja existent.
Așa cum fiecare candidat vrea să meargă cât mai la sigur când se angajează, tot așa vrea și compania. Când este angajat cineva fără nici o recomandare există firește un risc. Poate că acel candidat se dovedește că nu se potrivește job-ului sau pur și simplu el și echipa nu fuzionează cum trebuie. Poate învață greu unele lucruri sau poate este mai inflexibil. Aici e oarecum simplu; avem de-a face cu o perioadă de probă intre 1 și 6 luni în care cei 2 (X și Compania) își pot da seama dacă lucrurile o să funcționeze sau nu :).
Deci sunt bune sau nu recomandările? Eu zic un categoric DA. Și nu fură șansa nimănui întrucât ce să vezi? Un procent de aproximativ 30% din candidați sunt angajați pe bază de recomandări. “O companie se bazează în primul rănd pe recomandări și asta pentru că angajații actuali sunt cei mai buni ambasadori! – Iuliana Polverea”. În rest oricine are șanse egale să fie ofertat sau nu în urma unui interviu.
A recomandat vreodată cineva o persoană neserioasă, nestatornică sau leneșă? Mă îndoiesc. De ce? Pentru că persoana pe care noi o recomandăm este oarecum o oglindă a noastră. Nu am dreptate? Și fiecăruia dintre noi ne-ar face plăcere să avem o atmosferă plăcută la job și să avem colegi ok. Parcă și uiți de volumul de muncă, ziua trece mai ușor și te bucuri mai mult de orele de relaxare tot mai puține în ultima perioadă și cu atât mai mult în contextul actual.
Dacă am recomandat? DA! Și o să mai recomand. O să recomand pe oricine din jurul meu care alege să iasă din zona de confort și vrea să facă o schimbare în viața sa. O să recomand pe oricine are puterea, curajul și voința să o ia de la capăt...o dată, de două ori. O să recomand pe oricine este suficient de curios, pasionat, fie el introvertit sau extrovertit.
StartUp Career